Epicur si eroarea

circula mult pe net un citat  din Epicur   care nu are absolut nici o logica dar daca serveste scopului ateist ,de ce nu ?

toata ideea se invarte in jurul notiunii de bine si de rau . dar oare despre ce bine (si rau) vorbeste Epicur?e vorba de binele si raul  din perspectiva lui Dumnezeu sau …din perspectiva omului (Epicur era om, nu ?  )

-toata viclenia lui Epicur-omul sta in a stabili el insusi ,cu de la sine putere , ce e binele si raul din punctul de vedere al lui Dumnezeu,adica el crede  ca pentru a sti ce gandeste  altcineva e indeajuns sa-ti imaginezi cum ar fi sa fii acel altcineva (in cazul nostru altcineva era …Dumnezeu) si ….gata totul e rezolvat.

-deci Epicur considera ca Dumnezeu gandeste ca el (adica ca un om) si pe baza acestei presupuneri demonstreaza ca Dumnezeu nu poate fi mai mult decat …un om, adica imperfect ,impotent si  rautacios.   il inzestreaza pe Dumnezeu cu gandire umana  si dovedeste astfel ca nu poate fi Dumnezeu !   aici  sta viclenia lui ,incepe cu o pacaleala (binele si raul e cum il gandeste omul ) apoi dupa ce a strecurat pacaleala devine “baiat cuminte” si aplica corect principiile logice .fireste ca principiile logice pot fi aplicate 100% corect dar daca ii dai ipoteze eronate  ,logica iti va calcula “corect eronat” (ca sa-l parafrazez pe Caragiale , “curat murdar coane Fanica”.)

unii se pot intreba ,oare Dumnezeu are alt tip de gandire ,alt fel de logica decat cea omeneasca ,cum am putea considera noi ca raul care ni se intampla nu e rau la Dumnezeu ? raspunsul e foarte simplu atat Dumnezeu cat si noi avem aceleasi principii logice dar diferenta esentiala e ca  noi oamenii vedem doar o piesa din puzzle pe cand Dumnezeu vede toate imaginea ,suntem ca niste picaturi de culoare intr-un colt de tablou ,pe cand Dumnezeu e pictorul. El are perspectiva adevarata a intregului si vede unde se potrivesc picaturile de albastru si unde cele de rosu ,picaturile nu au cum pricepe sau intelege viziunea pictorului caci sunt componenta a tabloului ,picatura judeca la nivelul de milimetri patrati in jurul ei , Dumnezeu judeca tabloul ca un intreg. Iar tabloul e  lumea de la Creatie pana la Apocalipsa. Picatura trebuie sa-si foloseasca ratiunea,logica ,vointa  sa-si pastreze culoarea initiala cu care a inzestrat-o Pictorul,treaba ei nu e sa judece tabloul pe care nici nu-l vede ci sa judece cum poate fi un pixel de culoare “adevarata” in tablou. tocmai de aceea Pictorul a transmis viziunea Sa referitor la ce sa faca fiecare culoare in parte  -treaba tabloului e in grija lui Dumnezeu ,  insa treaba pixelilor de culoare e treaba noastra . noi sa fim albastrul , rosul sau orice alta culoare vrea Dumnezeu sa fim ,asta depinde de noi . ce forma vom umple pe tablou(alaturi de alte mii de pixeli): un izvor  ,cerul , un fruct sau o stea ,asta nu mai e treaba noastra ,noi sa facem ce depinde de noi,ca restul …e pe maini atotputernice,atotstiutoare si atotbune.